Primiți cu lămuriri despre săptămâna de 4 zile lucrătoare?
This article has no English translation.
Mă așteptam ca vestea trecerii la programul de 4 zile lucrătoare pe săptămână pentru WebDigital să fie de interes, însă nu mă așteptam să se extindă chiar atât de mult. Cu toate astea, rând pe rând, marile nume din presă, inclusiv televiziunile importante (TVR, ProTV, Antena1 și Digi24) au preluat subiectul.
Calitatea mea de “navetist” frecvent de Breaza m-a adus și în platoul PrahovaTV, unde am discutat mai multe despre decizia noastră. Dincolo de știri și felicitări, cred că merită să dezvolt în următoarele rânduri elementele care au dus la aplicarea săptămânii de 4 zile lucrătoare în WebDigital.
Din start menționez că o astfel de implementare nu se face de pe o zi pe alta. În interviurile pe care le-am acordat de la implementarea noului program am menționat de conceptul SCRUM și de scrierile lui Jeff Sutherland cu privire la eficientizarea task-urilor.
Teoria este frumoasă, chiar seducătoare, însă, alături de colegi, a trebuit să caut exemple ale succesului conceptului SCRUM.
Prima dovadă ar putea fi și singura din acest articol: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a realizat un studiu conform căruia orele investite în muncă nu sunt direct proporționale cu productivitatea. Spre exemplu, un grec lucrează în medie 2000 de ore pe an, în timp ce un neamț petrece la locul de muncă doar 1400 de ore. Cu toate acestea, nemții raportează o productivitate cu 70% mai mare decât Grecia.
Poate că exemplul de mai sus este un pic forțat. Până la urmă, avem multe de recuperat ca să-i ajungem pe nemți. Unul dintre obiectivele inițiale pentru trecerea la noul program este menținerea productivității, deși numărul de ore scade. Exemple de succes există. Managerul Linus Feldt declara cu privire la programul de 6 ore aplicat în compania Filimundus, care, în cele din urmă, a dus la creșterea profitului cu 25%:
Am vrut să văd dacă putem reuși să avem aceleași rezultate. Sigur că a fost nevoie și de niște schimbări. Impresia mea este că acum ne este mai ușor să fim concentrați pe task-uri specifice, iar angajații încă au energie pentru a se bucura și de alte activități în afara biroului.
Pare că Suediei nu îi este teamă de astfel de experimente. Încă de acum 13 ani, un service Toyota a implementat un program mai scurt, iar rezultatele au fost atât de bune, încât măsura a fost aplicată întregii rețele de pe teritoriul Suediei.
Economii puternice precum cele din Germania, Danemarca și Norvegia se bazează pe un program de lucru de maxim 35 de ore pe săptămână și cred că avem ce învăța de la acestea.
Până la urmă, aceste țări au fost mai rapide în a ține cont de studiile efectuate de-a lungul anilor – mai multe ore petrecute la locul de muncă predispune angajatul la riscul de îmbolnăvire a sistemului cardiac.
Exemplele pot continua, ba chiar putem merge până la John Maynard Keynes care, în urmă cu 85 de ani, estima că majoritatea populației nu va lucra mai mult de 15 ore pe săptămână. Vorbim de o declarație venită nu mult după ce întreaga societate vestică se pusese de acord că 8 ore de lucru pe zi reprezintă normalul.
Însă normalul evoluează constant. Socializarea s-a schimbat radical în numai 10 ani, industria auto virează puternic spre variante electrice. Nu știu în cât timp va fi implementat programul de lucru mai scurt la scară largă, însă cred că acesta este viitorul.
